Instituțiile statului, complice la traficul de droguri. Poliția Română refuză să spună unde sunt cele 1,8 tone de cocaină confiscate în 2019

Roberta Dragomir, Sebastian Olariu, Rareș Ion… Primii doi tineri sunt victimele unui inconștient care conducea drogat iar cel de-al treilea a murit în urma unei supradoze. Ceea ce rămâne neclar în cazul acestor tineri este faptul că încă nu se cunoaște adevărata proveniență a drogurilor. Abia zilele acestea a fost reținută o persoană care i-ar fi furnizat droguri lui Rareș Ion, dar și aceasta este o consumatoare de substanțe halucinogene, în timp ce în cazul lui Vlad Pascu, șoferul drogat, s-a așternut tăcerea.

Grav este însă că mulți dintre cei cei implicați în această lume întunecată a drogurilor arată cu degetul către adevăratul vinovat, și anume Poliția Română.

Începutul…

Într-o sâmbătă de dimineaţă, pe 6 aprilie 2019, valurile mării au început să aducă la mal, în Mamaia şi-n Năvodari, „cărămizi” de câte un kilogram de cocaină. Zilele următoare, purtate de curenţi, pachete cu 1,8 tone de cocaină de puritate înaltă (90% concentrație) au ajuns pe plajele şi în apa Mării Negre.

Investigaţia DIICOT a purtat numele de cod „Grimm Brothers” („Fraţii Grimm”, scriitori de basme – n.r.) şi a costat 700.000 de euro. În preţ a intrat şi o deplasare inutilă a anchetatorilor în Brazilia, căci, după şase ani, de dosarul DIICOT s-a ales praful, iar autorităţile ţin la secret ce-au făcut cu tonele de cocaină capturate.

Cocaina ajunsă pe plajele din România venea tocmai din Brazilia, de la libanezul Joseph Nour Eddine Nasrallah, zis „Sheikul”. Joseph Nour Eddine Nasrallah Nasrallah are 58 de ani şi cinci condamnări pe viaţă în Liban, pentru infracțiuni legate de droguri. În Brazilia, e unul dintre cei mai mari traficanți. Presa din São Paulo dezvăluie că „Sheikul” şi-a ridicat în Valinhos un palat de 3.600 de metri pătrați, cu două etaje, lift şi cu coloane din marmură cu capiteluri aurite. Numai cada lui de baie, placată cu aur, valora 10 milioane de euro.
Printre partenerii de „afaceri” ai lui Nasrallah erau cei din Balkan Cartel, o grupare infracţională fondată, la începutul anilor 2000, de interlopi din fosta Iugoslavie care au emigrat în America Latină. Potrivit unei investigaţii publicate de Reuters, Balkan Cartel domină azi, pe cale maritimă, comerțul cu cocaină din Europa.
Organizat în celule, cartelul cooperează şi cu grupări criminale din Bulgaria, Grecia și România.

La începutul anului 2019, potrivit DIICOT, cei din Balkan Cartel l-au contactat pe Nasrallah şi au comandat de la el 3 tone de cocaină, pe care urmau să le ducă în Europa.
Nasrallah a colectat cocaina de la furnizorii lui din Columbia şi a depozitat-o în apropiere de portul Belem din Brazilia, iar pe 9 februarie 2019, drogurile au fost încărcate pe nava RB EDEN, cu pavilion Insulele Marshall, ce avea ca destinaţie portul Constanţa.

Pe drum, cocaina a fost mutată de pe nava RB EDEN pe nava ucraineană SORMOVSKIY 121. Iar asta s-ar fi întâmplat, spun anchetatorii, în jurul datei de 7 martie 2019, între două porturi din sudul Turciei, aflate unul lângă celălalt.

Cu tonele de cocaină la bord, nava ucraineană şi-a continuat traseul, iar pe 16 martie 2019 a intrat în apele Mării Negre. A doua zi, într-o duminică, între orele 12:30 și 14:19, ea s-a apropiat de malul românesc, în zona Deltei Dunării, şi nu a mai transmis semnal, dispărând de pe radar. Acela a fost momentul în care echipajul navei a aruncat în mare sacii cu droguri care erau protejaţi cu veste de salvare, pentru a pluti.

Marinarii, deveniţi martori protejaţi în anchetă, au povestit că procedura standard era ca sacii să fie aruncaţi în apă, la o distanţă de circa 20-30 de kilometri de ţărm, coordonatele geografice fiind stabilite prin GPS cu traficanţii. Drogurile erau apoi preluate de ambarcaţiuni mai mici, conduse de spanioli sau de albanezi, cu complicitatea unor localnici care cunoşteau zona.

Sistemul SCOMAR s-a „stricat” când au ajuns drogurile în țară

Frontierele maritime româneşti sunt supravegheate, încă din 2009, cu ajutorul sistemului SCOMAR, ce „permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfășoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră”, ne asigură Poliţia de Frontieră. Cu ajutorul SCOMAR, poliţiştii pot vedea la peste 185 km depărtare în largul mării. Doar că, paradoxal, radarele și camerele SCOMAR fuseseră oprite încă din 16 martie, adică din ziua în care nava cu cocaină intrase în apele Mării Negre.

În registrele de informări operative ale Poliţiei de Frontieră (Grupul de Nave Sulina și Garda de Coastă) a fost consemnat, în dreptul zilei de 16 martie 2019, că sistemul de supraveghere e oprit, dar și că cei din conducere fuseseră informaţi despre asta. DIICOT a verificat, în ancheta ce a urmat, dacă oprirea sistemului are vreo legătură cu traficul de cocaină. Procurorii spun că n-a fost vorba decât de nişte disfuncții tehnice apărute în funcționarea SCOMAR, deoarece contractul ce avea drept obiect serviciile de mentenanță ale sistemului expirase din 2017, iar procedurile de licitație pentru achiziționarea acestor servicii, gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, erau încă în derulare.

A fost singura dată din 2009 până în prezent, când sistemul SCOMAR s-a stricat, până până pe 16 martie 2019 “funcționând neîntrerupt, defecţiunile tehnice înregistrate la diferitele echipamente, care intră în compunerea subsistemelor, nefiind de natură să genereze întreruperea funcţionării acestuia”, după un comunicat al poliției de frontieră.

În 2017, când DIICOT spune că SCOMAR a rămas fără servicii de mentenanță, sistemul era închis sau stricat în mod deliberat, pentru a permite pescuitul ilegal de moruni, ale căror icre negre se vând cu 1.000 de euro kilogramul.

Cei care aveau misiunea de a recupera cocaina ce plutea pe luciul mării erau spaniolii din echipa condusă de Pedro Leon Palacios, zis şi „El Jefe” („Şeful” – n.r.).

„El Jefe” avea 46 de ani şi un cazier bogat în Spania, pentru înșelăciune, fals în acte și infracțiuni la regimul rutier. În subordinea lui erau patru spanioli, scafandri autorizați, şase români şi un ucrainean stabiliţi în Spania.

Pe 10 martie 2019, cu o săptămână înainte ca drogurile să fie aruncate în mare, doi dintre români, Gabriel Manole şi Iosif Şugar, au venit în România, pentru a pregăti terenul. Au închiriat maşini, un apartament de trei camere în Mamaia şi au făcut rezervări pentru două pensiuni, în Tulcea: una în Nufăru şi alta în Bălteni.

Două zile mai târziu, în România ateriza „El Jefe”. Era însoţit de concubina lui, românca Iuliana Matei, dar şi de fratele lui mai mic, Juan Leon Palacios, care avea cinci condamnări pentru furt, în Spania.

În aceeaşi zi, pe Otopeni au ajuns şi Alexandru Postolea împreună cu Jesus Calero, condamnat pentru tâlhărie. Curând, li s-au alăturat Augustin Pălăcean, cumnatul lui Iosif Şugar, Claudiu Alexandru, ucraineanul Rostyslav Kirnos şi Domenech Duran. Ultimul avea cazier pentru trafic de droguri, ultraj şi infracțiuni la regimul rutier.

După ce grupul s-a reunit, „recuperatorii” de droguri au intrat în acţiune. Mai întâi, au cumpărat două bărci cu motor, pe care au plătit 10.000 de euro şi, respectiv, 23.500 de euro. Apoi, au închiriat din Bucureşti două dubiţe, cu care urmau să transporte sacii cu droguri aduşi la mal. Iar vineri, pe 15 martie, au mers în zona Deltei Dunării şi au închiriat, pentru zece zile, cele două pensiuni rezervate. Ambele erau pe malul brațului Sfântu Gheorghe. Spaniolii le-au spus localnicilor că vor să meargă la pescuit, aşa că şi-au adus cu ei cele două bărci cumpărate, iar a doua zi, pe 16 martie, au plecat cu ele în recunoaştere.

Când s-au întors, au scos dintr-o barcă obiectele voluminoase, pentru a face loc sacilor cu droguri, şi toată operaţiunea a rămas înregistrată pe camerele video de la pontonul din Nufăru. Duminică, pe 17 martie, în jurul orei 13:00, cele două bărci au luat-o în jos, pe brațul Sfântu Gheorghe, navigând spre gura de vărsare a Dunării. Într-o barcă erau Manole şi „El Jefe”, iar în cealaltă – Duran şi fratele lui „El Jefe”.

Chiar în acele momente, echipajul de pe nava ucraineană arunca în mare sacii cu cocaină, în timp ce sistemul de supraveghere SCOMAR era”disfuncțional tehnic”Cele două bărci au fost oprite la pontonul poliției de frontieră din Sfântu Gheorghe şi, pentru că una din ele nu avea număr de înmatriculare, poliţiştii au cerut să vadă actele. Manole făcea pe translatorul, în timp ce spaniolii povesteau că merg să alimenteze bărcile, iar apoi vor pleca pe mare, la pescuit. După o scurtă negociere, poliţiştii i-au lăsat să plece ba chiar au consemnat în registre că „El Jefe” (Pedro Leon Palacios) ar avea permis de conducere pentru ambarcațiune categoria C, deşi acesta nu deținea un astfel de permis.

La audieri, poliţiştii de frontieră au spus că au raportat la Grupul de Nave Sulina, dar și celor de la SCOMAR, datele de identificare ale celor două bărci şi ale pasagerilor lor, dar „în registrele de informări operative de la cele două unități nu există înregistrări asupra acestor aspecte la data de 17.03.2019”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

Apelul telefonic către mama moartă, cu mesajul „băiatul ei e bine”

A doua zi după interacţiunea cu Poliţia de Frontieră română, spaniolii au început operaţiunea de recuperare a cocainei. Luni dimineaţa, pe 18 martie 2019, „El Jefe”, concubina lui şi Manole au plecat într-o barcă spre mare. Pe drum, ei au fost legitimaţi din nou de polițiştii de frontieră.  Când s-au întors din larg, cei trei au acostat la pontonul stației Peco, unde s-au întâlnit cu fratele lui „El Jefe” și cu Duran.

Apoi au mers cu toţii la un magazin din Sfântu Gheorghe, de unde au cumpărat de mâncare, dar şi vreo 30 de saci şi sacoşe din rafie. S-au aşezat la o masă, pe terasa magazinului, iar Duran a rugat-o pe vânzătoare să-i dea telefonul ei, ca să sune pe cineva. Cel apelat nu i-a răspuns, iar vânzătoarea, amabilă, a întrebat ce ar trebui să spună, în caz că acel om o va suna înapoi. „N-o să sune, că e bătrână mama”, i-a răspuns Duran, „dar dacă sună, să-i spuneţi că băiatul ei e bine”. Era un mesaj codificat, pentru că mama lui Duran murise de mult.

După ce au verificat prognoza meteo pe telefonul vânzătoarei, traficanţii s-au urcat în cele două bărci şi au plecat. Iar în jurul orei 16:00, înainte de a ieși în largul Mării Negre, au trecut pe la pontonul Poliției de Frontieră.

După lăsarea întunericului, cei cinci au început să adune sacii cu cocaină din apele mării şi să-i încarce în bărci. Drogurile erau aduse în zona plajei din Sfântu Gheorghe, de unde ceilalţi membri din gruparea „recuperatorilor” le preluau, în maşinile de teren închiriate, și le transportau în zona carierei de piatră de lângă Zebil (Tulcea).  DIICOT nua putut stabili câte drumuri au făcut cele două bărci în acea noapte de 18/19 martie, pentru că în registrul de la punctul de lucru al Poliției de Frontieră din Sfântu Gheorghe, în dreptul zilei de 19 martie 2019 nu există nicio mențiune scrisă despre vreuna din cele două bărci sau despre ocupanţii lor.

Doi polițişti de frontieră au declarat în anchetă că în acea noapte au văzut cum una dintre bărci urca pe brațul Sfântu Gheorghe, dar n-au mai oprit-o ca să facă verificările necesare. Ei povestesc că au comunicat de la distanță cu Manole, care le-a spus că cealaltă ambarcaţiune „a rămas în zona Perișor, la pescuit”.

Atunci când vorbea cu ei din barcă, Manole stătea pe sacii cu cocaină. Iar cealaltă ambarcaţiune, care „pescuise” şi ea droguri toată noaptea, nu era în Perișor. Se răsturnase, din cauza supraîncărcării și a valurilor puternice, în dreptul plajei din Sfântu Gheorghe. Pe fundul ei dublu era aproape o tonă de cocaină.  După naufragiu, traficanţii au intrat în panică, iar a doua zi, patru dintre cei ce transportau drogurile la cariera de piatră şi-au făcut bagajele şi au plecat spre Aeroportul Otopeni. Au făcut însă rapid cale întoarsă, după ce au primit ordin, prin telefon, să recupereze cât mai mult din „marfă”.

Miercuri dimineaţă, pe 20 martie, „El Jefe”, Manole şi încă o persoană rămasă neidentificată au ieşit din nou în largul mării, cu barca rămasă, pentru a mai recupera din sacii cu cocaină ce pluteau pe apă. Iar în imaginile de pe camerele video de la staţia Peco se observă cum barca se întoarce din larg supraîncărcată, deplasându-se greoi şi cum motorul scotea un fum gros, semn al încărcăturii mari pe care o transporta.

În aceeaşi zi, spre după-amiază, Manole şi Iosif Şugar au mers la Tulcea, de unde au cumpărat o drujbă, două topoare, un baros şi mănuși antiînțepături, cu care s-au întors în Sfântu Gheorghe şi au început să decupeze barca naufragiată, pentru a scoate cocaina dinăuntru.  Şi-n timp ce „recuperatorii” încercau să minimizeze pagubele, în acţiune intra şi echipa „transportatorilor”, formată din sârbii ce aveau misiunea de a scoate drogurile din România.

Coordonatorul echipei era Predrag Stojic, de 48 de ani. Membru al lumii interlope din Serbia, Stojic avea cazier pentru mai multe furturi calificate, posesie ilegală de arme de foc și furt auto. El e cel care, spun anchetatorii, asigura legătura cu Balkan Cartel.

Stojic a ajuns în România luni, pe 18 martie 2019, adică imediat după ce sacii cu cocaină fuseseră aruncaţi în mare de pe nava ucraineană. Sârbul s-a cazat la un hotel din oraşul Tulcea şi a rămas în așteptare.  Noaptea, a naufragiat una dintre bărcile încărcate cu droguri, iar a doua zi, Stojic i-a chemat urgent pe şoferii sârbi ce urmau să transporte drogurile. Tode Krstic şi Nenad Cvetkovic au intrat în România cu TIR-urile în aceeaşi seară, pe la vama Stamora Moravița şi, respectiv, Porțile de Fier I. În apropiere de Bucureşti, cei doi s-au întâlnit într-o parcare, apoi au mers unul după altul spre Tulcea. Miercuri dimineaţa, pe 20 martie, Stojic a mers la Sfântu Gheorghe, ca să verifice cât de mari sunt daunele.

Proprietarul bărcii care l-a dus acolo, contra cost, le-a declarat anchetatorilor că sârbul l-a rugat să-i găsească o hală, pentru două săptămâni, maxim o lună, unde ar putea depozita două TIR-uri și o dubiță. După ce l-a dus în Sfântu Gheorghe, Stojic a plecat spre plajă, a stat acolo trei ore, apoi s-a întors în Tulcea şi i-a aşteptat pe şoferii sârbi, direcţionându-i pe traseu. Seara, aceştia au ajuns cu TIR-urile în parcarea unui depozit de lângă satul Zebil.

Era trecut de miezul nopţii când în acea parcare au venit Manole şi încă un român din Spania, cu o dubiţă albastră în care se aflau 30 de saci albi, din rafie, cu pachete de cocaină. După vreo oră şi jumătate, a apărut şi Stojic. A urcat în cabina TIR-ului lui Tode Krstic, a vorbit cu el, apoi au mers împreună şi au verificat dubiţa, iar la ora 5:57, Stojic a plecat din parcare singur, pe jos.

A doua zi, susţin anchetatorii, sacii cu droguri au rămas în dubiţa lăsată în parcare, nesupravegheată, iar cei doi şoferi sârbi au plecat spre Tulcea pentru a se întâlni cu Stojic. S-au întors seara, în jurul orei 20:00, au dus dubiţa în spatele unui TIR şi au mutat în el sacii cu droguri. Dar, după ce au terminat treaba, cei doi sârbi s-au luat la ceartă şi au început să care sacii înapoi în dubiţă.

Auzind gălăgia făcută de sârbi, unul dintre paznicii de la acel depozit s-a apropiat tiptil. Mai întâi, a văzut sacii din rafie, apoi a observat cum unul dintre şoferi a încuiat dubiţa şi a lăsat cheia pe o roată a maşinii. Când sârbii au urcat în TIR-uri şi au plecat nervoşi spre Tulcea, era ora 20:40. Paznicul a mirosit că e ceva de furat, aşa că şi-a chemat un coleg şi împreună au mers la dubiţă, au luat cheia de pe roată, au descuiat şi au dat de saci. Curioşi, au dezlegat unul, au luat dinăuntru un pachet, au încuiat la loc şi au plecat, lăsând cheia de unde o luaseră.

Pachetul luat de ei era de dimensiunea unei cărţi de citit. Băgat într-un balon roşu din cauciuc, ca să-l protejeze de apă, pachetul era învelit la interior în două rânduri de folie din plastic şi avea lipită o etichetă pe care scria „CARTIER”.  Cu un briceag, paznicii au tăiat pachetul într-un colț și au văzut că înăuntru e un praf alb. Speriați, au anunțat imediat poliția de la Postul din Sarichioi şi au predat pachetul ce conţinea un kilogram de cocaină. Iniţial, de teamă să nu fie acuzaţi de furt, paznicii au susţinut că au găsit acel pachet lângă un gard, în parcare.

Deși paznicii au anunţat poliţia imediat, procurorii de la DIICOT Tulcea au fost sesizaţi și au deschis dosar penal abia pe 22 martie. Şi-n tot acest timp, irosit de anchetatori, traficanţii şi-au pierdut urmele, cu tot cu cocaina adusă pe mare.

Poliţistul l-a somat cu arma să se întoarcă după droguri

După ce paznicii au luat mostra de cocaină din dubiţă, sârbii au revenit cu TIR-urile în parcarea depozitului. În ancheta ce-a urmat, unul dintre şoferi, Tode Krstic, a declarat că Stojic, care i-ar fi chemat în România doar pentru un transport de cărți și tablouri, le-a blocat drumul şi le-a cerut să se întoarcă după droguri.  La proces, Krstic a adăugat că „în maşina care ne-a oprit se afla o persoană îmbrăcată în uniformă pe care scria «Poliţia», în limba română. M-a întrebat dacă am încărcat marfa, a scos un pistol şi m-a convins să ne întoarcem şi să încărcăm marfa”.

Întorşi în parcare, şoferii sârbi au încărcat sacii în TIR-ul condus de Krstic. Atunci au observat că unul era dezlegat şi au anunţat asta mai departe. În aceeaşi noapte, Manole şi celălalt român din Spania au venit să ia dubiţa, şi atunci l-au întrebat pe unul dintre paznici dacă n-a găsit ceva suspect în spatele TIR-ului ce fusese parcat acolo. Iar paznicul i-a asigurat că nu.

Cei doi şoferi sârbi au plecat din Zebil pe 22 martie, la ora 1:07. Au mers spre Tulcea, iar apoi spre Ploieşti, unde au oprit şi au mutat sacii cu cocaină în TIR-ul condus de Nenad Cvetkovic. Tode Krstic a fost depistat în trafic abia pe 23 martie dimineaţa, în staţiunea Buşteni. TIR-ul lui era curat. Abia după două luni, anchetatorii au descoperit ceea ce polițiștii nu văzuseră, anume că, în plafonul semiremorcii, sârbul avea un compartiment secret în care puteau fi ascunse drogurile. Dar acolo nu mai era nimic.

Nenad Cvetkovic a fost prins în dimineaţa de 24 martie, la vama Porţile de Fier I. Era într-o maşină, alături de alţi trei cetățeni sârbi. Dar unde era TIR-ul condus de el? 75 de zile l-a căutat poliţia, în zadar. Şi l-a găsit doar după ce sârbul, aflat în arest, le-a indicat zona industrială a oraşului Buzău, cu locaţia exactă a TIR-ului şi cu extrase de pe Google Maps. Şi-n acest autotren exista un compartiment secret montat deasupra semiremorcii, însă drogurile dispăruseră!

Pe 21 martie, cu câteva ore înainte ca drogurile să fie încărcate în TIR, echipa „recuperatorilor” din Spania a părăsit România, prin Aeroportul Otopeni. Singurii care au plecat cu maşina au fost „El Jefe” şi concubina lui, Iuliana Matei, care i-au dat 500 de euro unui localnic, ca să-i ducă până-n Bucureşti. Maşina acestuia tracta peridocul pe care se afla barca rămasă întreagă. Înăuntrul ei erau 3 kg de cocaină.

Era puţin trecut de miezul nopţii când, pe centura Capitalei, au fost opriţi în trafic de un echipaj de la IPJ Ilfov, compus din agenții șefi adjuncți de poliție Constantin Cătălin Popaene şi Costinel Tudorel Bobîrnea. Ei au constatat că peridocul avea o problemă tehnică la sistemul de semnalizare. Ca să scape, „El Jefe” şi concubina lui le-au dat celor doi polițişti câte 1.000 de euro. Apoi şi-au văzut de drum şi au ajuns în comuna Chiajna, din Iflov, unde au lăsat remorca în parcarea unei stații Peco, iar ei au înnoptat la un hotel din apropiere.  A doua zi, pe 22 martie, „El Jefe” şi concubina lui au plecat cu maşina mai departe, spre Spania, abandonând în parcare barca, cu tot cu droguri.

În tot dosarul „Cocainei de la Marea Neagră”, în care au existat, de la început şi până la sfârşit, mai multe suspiciuni de blat ale poliţiştilor cu traficanţii, cei doi agenţi sunt singurii puşi sub acuzare

După ce spaniolii au părăsit România, Predrag Stojic a fost ultimul rămas în zona Deltei Dunării. În dimineaţa de 22 martie, el a închiriat o ambarcaţiune care l-a dus din nou în Sfântu Gheorghe. A ajuns acolo la ora 10:30 şi a plecat în direcţia plajei lângă care naufragiase barca încărcată cu aproape o tonă de cocaină.
La ora 15:18, sârbul l-a sunat pe proprietarul bărcii închiriate şi i-a cerut să vină şi să-l ia de la locul de întâlnire din Sfântu Gheorghe.

Cu puţin timp înainte, ambarcaţiunea răsturnată fusese depistată de lucrătorii de poliţie, iar cetăţeanul sârb a realizat că nu mai are nicio şansă să recupereze drogurile, existând şi riscul să fie descoperit în zonă. Barca, însă, nu fusese depistată de lucrătorii de poliţie, ci de un localnic care, în acea dimineaţă, în jurul orei 11:00, mergea cu căruţa pe plajă, în căutarea obiectelor aduse de furtună la mal.  Barca răsturnată se afla într-o zonă de plajă, la doar patru metri de ţărm.

Trei zile la rând, niciun poliţist n-a zărit-o. A văzut-o bărbatul cu căruţa. L-a sunat pe fiul lui, care, culmea, lucra la Poliția din Sfântu Gheorghe, şi aşa a început toată ancheta fraţilor Grimm.  Sârbul Stojic, care a asistat la descoperirea bărcii naufragiate, a mers în Tulcea, s-a urcat în maşina cu care venise în România şi a condus fără oprire spre graniţa cu Serbia, pe care a trecut-o în noaptea de 22/23 martie, la ora 0:56.

Pe 22 martie 2019, procurorii DIICOT din Tulcea deschideau un dosar penal „in rem”, pentru trafic de droguri de mare risc, iar după numai trei luni de anchetă, cei doi şoferi sârbi care au dus cu TIR-urile tona de cocaină au fost trimişi în judecată.  Pe urmă, în iulie 2019, dosarul mare a fost preluat Structura Centrală a DIICOT.
DIICOT a finalizat ancheta după un an, iar pe 13 iulie 2020, a trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti. 15 inculpaţi erau acuzaţi de trafic ilicit de droguri de mare risc, trafic ilicit internațional de droguri de mare risc și de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, iar doi poliţişti de la Rutieră – de luare de mită.

Pe 2 septembrie 2020,  judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a decis că nu e treaba acestei instanţe să soluţioneze dosarul, pentru că nu municipiul Bucureşti este locul săvârşirii infracţiunii.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Tulcea, care, pe 30 septembrie 2020, a constatat, la rându-i, că mai degrabă Tribunalul Bucureşti ar fi competent să judece cauza, având în vedere că inculpaţii au desfăşurat activităţi infracţionale pe aproape tot teritoriul ţării, iar în dosar există şi doi poliţişti acuzaţi de luare de mită infracţiuni ce au fost săvârşite în municipiul Bucureşti.

Judecătorul de cameră preliminară a sesizat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care, soluționând conflictul negativ de competenţă apărut, a decis că procesul trebuie să aibă loc la Tribunalul Tulcea. Iar pe 4 noiembrie 2020, dosarul s-a întors aici.

La tribunalul din Tulcea, cauza i-a fost repartizată judecătoarei Elena Simion, fost avocat, care avea doar un an şi două luni de experienţă ca judecător.

 

În prezent, niciunul dintre cei 17 inculpaţi nu se mai află în spatele gratiilor. Unii dintre ei au fost arestaţi, dar la scurt timp au fost puşi în libertate. Alţii sunt căutaţi de Poliţia Română.

– Joseph Nour Eddine Nasrallah, zis „Sheik-ul”, furnizorul tonelor de cocaină din Brazilia. În septembrie 2021, Tribunalul Tulcea a respins propunerea DIICOT de arestare în lipsă a acestuia.

– Pedro Leon Palacios, zis „El Jefe”, şeful grupării din Spania care a recuperat drogurile din Marea Neagră. Arestat în lipsă în martie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, e dat în urmărire de Poliţia Română.

– Juan Leon Palacios, fratele lui „El Jefe”, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în lipsă în martie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, e dat în urmărire de Poliţia Română.

– Iuliana Matei, concubina lui „El Jefe”, membră în gruparea „recuperatorilor”. Arestată în martie 2021 şi dusă în arestul IPJ Constanţa, a fost liberată de Tribunalul Tulcea în ianuarie 2023.

– Domenech Duran, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în lipsă în aprilie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, e dat în urmărire de Poliţia Română.

– Jesus Calero, membru în gruparea „recuperatorilor”. În iunie 2021, Tribunalul Tulcea a respins propunerea DIICOT de arestare a sa.

– Rostyslav Kirnos, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în iunie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, a fost dus în Penitenciarul Tulcea, iar în noiembrie 2021, a fost pus în libertate de aceeaşi instanţă

– Juan Sabater, membru în gruparea „recuperatorilor”. În iunie 2021, Tribunalul Tulcea a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă a sa.

– Gabriel Manole, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în aprilie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, a fost liberat sub control judiciar, o lună mai târziu, de Curtea de Apel Constanța. Controlul judiciar i-a fost ridicat, în iulie 2021, de Tribunalul Tulcea

– Iosif Şugar, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în aprilie 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, a fost liberat după 7 zile, când Curtea de Apel Constanța l-a pus sub control judiciar. În iunie 2021, Tribunalul Tulcea i-a ridicat și această măsură preventivă

– Alin Şugar, fratele lui Iosif Şugar, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în februarie 2020, prin decizia Tribunalului București, a fost eliberat după 10 zile, prin decizia Curţii de Apel București.

– Augustin Pălăcean, cumnatul lui Iosif Șugar, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în februarie 2020, prin decizia Tribunalului București, a fost eliberat sub control judiciar, şapte luni mai târziu, de Curtea de Apel Constanţa. În iunie 2021, Tribunalul Tulcea a revocat măsura controlului judiciar.

– Claudiu Alexandru, membru în gruparea „recuperatorilor”. A stat în arest 7 zile, după ce, în aprilie 2021, Curtea de Apel Constanța l-a plasat sub control judiciar. În iunie 2021, Tribunalul Tulcea i-a revocat şi această măsură preventivă.

– Alexandru Postolea, membru în gruparea „recuperatorilor”. Arestat în aprilie 2021, a fost eliberat sub control judiciar, o lună mai târziu, de Curtea de Apel Constanţa. Măsura a fost revocată de Tribunalul Tulcea, în iulie 2021.

– Predrag Stojic, şeful echipei „transportatorilor” de cocaină. În martie 2021, Tribunalul Tulcea a dispus arestarea sa în lipsă. E dat în urmărire de Poliţia Română.

– Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, cei doi poliţişti de la Rutieră acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită de la „El Jefe”. Arestaţi în februarie 2020, prin decizia Tribunalului București, au fost eliberaţi sub control judiciar, după două luni, de Curtea de Apel Bucureşti. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti.

Unele fapte din dosarul DIICOT s-au prescris, altele sunt în curs de prescriere. Prin Deciziile CCR 297/2018 şi 358/2022 şi, respectiv, prin Decizia 67/2022 a Completului ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că, cel puţin din iunie 2018 și până în mai 2022, nu a existat nimic în lege care să mai întrerupă cursul prescripției generale.

Asta înseamnă că toţi cei care erau cercetaţi penal sau judecaţi în perioada iunie 2018 – mai 2022 beneficiază de eliminarea prescripţiei speciale şi pot scăpa mai repede de răspunderea penală. Regula li se aplică şi inculpaţilor din dosarul „Cocaina de la Marea Neagră”, căci faptele au fost comise, potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie – martie 2019.

Cărăuşii sârbi, singurii condamnaţi la închisoare, aşteaptă liberarea

Cei doi şoferi sârbi care au cărat cu TIR-urile tona de cocaină ce n-a mai fost găsită au fost trimişi în judecată separat şi condamnaţi de Curtea de Apel Constanţa, în martie 2021, la câte 9 ani de închisoare. Instanţa i-a obligat pe cei doi să plătească 30.000 de euro, contravaloarea celor două autotrenuri cu care au săvârșit infracţiunea.

În prezent, ambii se află în Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin, unde execută pedeapsa în regim deschis. Comisia din penitenciar a propus ca ei să fie liberaţi condiţionat, pentru că au executat deja fracția obligatorie de 2/3 din pedeapsă.

Joseph Nour Eddine Nasrallah a fost arestat în Brazilia, în octombrie 2019, fiind condamnat la 18 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de droguri și asociere în vederea traficului de droguri.  În decembrie 2019, când a fost audiat de anchetatorii români, el era încarcerat într-un penitenciar din oraşul Avaré, statul São Paulo. Libanezul le-a spus celor de la DIICOT că n-are nicio legătură cu acest caz, dar a mărturisit, în schimb, că a fost implicat într-un alt caz, din 2013, când în portul Constanța au fost confiscate 30 de kilograme de cocaină.

1,8 sau 2,4 tone de cocaină? Poliţia nu spune câte droguri are sau dacă mai în custodie

În primăvara lui 2019, DIICOT anunţa că pe plajele şi în apa Mării Negre au fost găsite, în total, 1.797,399 de kilograme de cocaină. Dar dacă facem suma cantităţilor de droguri propuse pentru confiscare şi a contraprobelor aferente ce sunt enumerate în rechizitoriul DIICOT, descoperim că poliţia a adunat atunci 2.386,234 de kilograme de cocaină (cantitate netă). Adică, cu mai mult de o jumătate de tonă în plus faţă decât s-a raportat.

Nu trebuie să uităm nici de cei 30 de saci de cocaină care au fost urcaţi în TIR-urile cărăuşilor sârbi şi n-au mai fost găsiţi niciodată. Conform datelor din dosar, un astfel de sac conţinea circa 30 kg de cocaină, ceea ce înseamnă aproape o tonă de droguri nerecuperată de autorităţi.   O altă tonă din cocaina livrată de Nasrallah e și ea dată dispărută, speculându-se că fi rămas pe teritoriul Turciei.

În iulie 2020, când dosarul a fost trimis în judecată, cea mai mare parte din cocaina depistată era depusă, potrivit rechizitoriului, la IGPR – Direcția Cazier Judiciar și Evidențe Operative, iar o cantitate mai mică (79 kg), la IPJ Constanța. Legea spune că drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug, însă doar după ce dosarul penal a fost soluţionat definitiv în instanţă.  Potrivit DIICOT, tonele de cocaină aduse pe Marea Neagră în primăvara lui 2019 valorează sute de milioane de euro pe piaţa traficanţilor. În viaţa reală, ele nu înseamnă decât mii de vieţi distruse prin efectele consumului de droguri.